E-așa târziu și noapte-ai așa mare,
La geam privesc pe străzile pustii.
Aștept, plângând, cu multă nerăbdare
Și mă întreb: „De ce mai întârzii?”
La geam privesc pe străzile pustii.
Aștept, plângând, cu multă nerăbdare
Și mă întreb: „De ce mai întârzii?”
/: Candela arde fără de-ncetare
Și untdelemnul este îndeajuns
Și totu-i pregătit de-ntâmpinare,
Dar Mirele-așteptat nu a ajuns. :/
Și untdelemnul este îndeajuns
Și totu-i pregătit de-ntâmpinare,
Dar Mirele-așteptat nu a ajuns. :/
Atâtea voci se-nghesuie să-mi spună
Că Mirele nu va mai reveni.
Și lacrimi mari în ochii mei se-adună,
Dar eu veghez, căci știu că va veni.
Că Mirele nu va mai reveni.
Și lacrimi mari în ochii mei se-adună,
Dar eu veghez, căci știu că va veni.
/: Căci pașii Lui i-aud venind în noapte
Și n-aș putea cu alții să-i confund
Și dintre multe voci și multe șoapte,
Eu vocea Lui cea blândă o aud. :/
Și n-aș putea cu alții să-i confund
Și dintre multe voci și multe șoapte,
Eu vocea Lui cea blândă o aud. :/
Puțin mai e din noaptea-ntunecată
Și multe lacrimi pe al meu obraz,
Dar eu aștept mai mult ca niciodată
Pe Mire, ca în brațul Lui să cad.
Și multe lacrimi pe al meu obraz,
Dar eu aștept mai mult ca niciodată
Pe Mire, ca în brațul Lui să cad.
/: Dar, iată-L, El apare ca un fulger
Pe norul alb în slavă de-mpărat.
Din ochi îmi șterge lacrima ce-mi curge
Și-n cer cu El alături m-a luat. :/
Pe norul alb în slavă de-mpărat.
Din ochi îmi șterge lacrima ce-mi curge
Și-n cer cu El alături m-a luat. :/
E-așa târziu și noapte-ai așa mare,
La geam privesc pe străzile pustii.
Aștept, plângând, cu multă nerăbdare
Și mă întreb: „De ce mai întârzii?”
La geam privesc pe străzile pustii.
Aștept, plângând, cu multă nerăbdare
Și mă întreb: „De ce mai întârzii?”
/: Candela arde fără de-ncetare
Și untdelemnul este îndeajuns
Și totu-i pregătit de-ntâmpinare,
Dar Mirele-așteptat nu a ajuns. :/
Și untdelemnul este îndeajuns
Și totu-i pregătit de-ntâmpinare,
Dar Mirele-așteptat nu a ajuns. :/
Atâtea voci se-nghesuie să-mi spună
Că Mirele nu va mai reveni.
Și lacrimi mari în ochii mei se-adună,
Dar eu veghez, căci știu că va veni.
Că Mirele nu va mai reveni.
Și lacrimi mari în ochii mei se-adună,
Dar eu veghez, căci știu că va veni.
/: Căci pașii Lui i-aud venind în noapte
Și n-aș putea cu alții să-i confund
Și dintre multe voci și multe șoapte,
Eu vocea Lui cea blândă o aud. :/
Și n-aș putea cu alții să-i confund
Și dintre multe voci și multe șoapte,
Eu vocea Lui cea blândă o aud. :/
Puțin mai e din noaptea-ntunecată
Și multe lacrimi pe al meu obraz,
Dar eu aștept mai mult ca niciodată
Pe Mire, ca în brațul Lui să cad.
Și multe lacrimi pe al meu obraz,
Dar eu aștept mai mult ca niciodată
Pe Mire, ca în brațul Lui să cad.
/: Dar, iată-L, El apare ca un fulger
Pe norul alb în slavă de-mpărat.
Din ochi îmi șterge lacrima ce-mi curge
Și-n cer cu El alături m-a luat. :/
Pe norul alb în slavă de-mpărat.
Din ochi îmi șterge lacrima ce-mi curge
Și-n cer cu El alături m-a luat. :/
