La poarta ta bat azi îndurerate,
A dragostei aprinse stăruinți,
Cu lacrima tăcerii-nduioșate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
A dragostei aprinse stăruinți,
Cu lacrima tăcerii-nduioșate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
Adu-ți aminte, o, adu-ți aminte
De-ntâiul har al dragostei dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce-ți lumina al vieții căpătâi!
De-ntâiul har al dragostei dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce-ți lumina al vieții căpătâi!
Adu-ți aminte clipele acele
Și uită-te la starea ta de-acum…
Când stau și bat, când lacimile Mele,
La poarta ta închisă cad în drum.
Și uită-te la starea ta de-acum…
Când stau și bat, când lacimile Mele,
La poarta ta închisă cad în drum.
Deschide-i iar iubirii care bate,
Deschide-i iarăși dragostei fierbinți!
Deschide-mpărtășirilor curate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
Deschide-i iarăși dragostei fierbinți!
Deschide-mpărtășirilor curate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
La poarta ta bat azi îndurerate,
A dragostei aprinse stăruinți,
Cu lacrima tăcerii-nduioșate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
A dragostei aprinse stăruinți,
Cu lacrima tăcerii-nduioșate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
Adu-ți aminte, o, adu-ți aminte
De-ntâiul har al dragostei dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce-ți lumina al vieții căpătâi!
De-ntâiul har al dragostei dintâi,
De fericirea fără de cuvinte
Ce-ți lumina al vieții căpătâi!
Adu-ți aminte clipele acele
Și uită-te la starea ta de-acum…
Când stau și bat, când lacimile Mele,
La poarta ta închisă cad în drum.
Și uită-te la starea ta de-acum…
Când stau și bat, când lacimile Mele,
La poarta ta închisă cad în drum.
Deschide-i iar iubirii care bate,
Deschide-i iarăși dragostei fierbinți!
Deschide-mpărtășirilor curate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
Deschide-i iarăși dragostei fierbinți!
Deschide-mpărtășirilor curate
Din vremea-ntâii noastre cunoștinți.
