Mi-am pus nădejdea-n Domnul!

Mi-am pus nădejdea-n Domnul și El s-a îndurat,
În ziua încercării când toți m-au părăsit,
El s-a atins de mine, povara mi-a luat
Și bucuria păcii în schimb mi-a dăruit.

Căci binecuvântările nu s-au sfârșit
Și îndurarea Domnului la capăt n-a ajuns,
Și celui ce-n credință rămâne neclintit
La vremea potrivită El îi va da răspuns.

Frumoasă-i tinerețea trăită-n chip curat,
Și fericit e omul ce poartă acest jug!
Căci Domnu-i dăruiește din Harul Său bogat
Adevărata pace și viață din belșug.

Acel ce cu sfială s-a depărtat de rău
Este iubit de Domnul și binecuvântat,
O moștenire sfântă găsește-n Dumnezeu
Cel ce-n credincioșie rămâne neschimbat!

Eu am gustat iubirea cea fără de hotar
Și fără ea o clipă nu vreau să mai trăiesc,
Comori de fericire și revărsări de har,
În orice dimineață văd cum se înnoiesc!