Pe cerul vieții când se-adună norii,
Și nu găsești la nimeni adăpost,
Când simți în pieptul tău adânc fiorii,
Trăirilor în viață fără rost.
Când cel mai drag și-apropiat se duce,
Speranțele în vânt s-au risipit,
Adu-ți aminte că Isus pe cruce,
A fost și El odată părăsit.
Și nu găsești la nimeni adăpost,
Când simți în pieptul tău adânc fiorii,
Trăirilor în viață fără rost.
Când cel mai drag și-apropiat se duce,
Speranțele în vânt s-au risipit,
Adu-ți aminte că Isus pe cruce,
A fost și El odată părăsit.
/: Închide ușa odăiței tale,
Și spune-I lui Isus în rugăciune,
Despre necazul ce-ți aduce jale,
Cum nimănui în lume nu-i poți spune. :/
Și spune-I lui Isus în rugăciune,
Despre necazul ce-ți aduce jale,
Cum nimănui în lume nu-i poți spune. :/
Nu mai căuta la oameni alinare,
Că niciun muritor nu-ți poate da,
Numai Isus aduce vindecare,
Acelor răni ce frâng inima ta.
Nu te lăsa răpus de necredință,
În ziua când de rău ești încercat,
La Dumnezeu e totul cu putință,
Tu să te-ncrezi în El neîncetat.
Că niciun muritor nu-ți poate da,
Numai Isus aduce vindecare,
Acelor răni ce frâng inima ta.
Nu te lăsa răpus de necredință,
În ziua când de rău ești încercat,
La Dumnezeu e totul cu putință,
Tu să te-ncrezi în El neîncetat.
El vine când Îl chemi cu stăruință,
La ruga ta nu stă nepăsător,
Îți poate da în toate biruință,
Când lângă El rămâi ascultător.
Asupra ta veghează cu-ndurare,
Un Dumnezeu puternic, necuprins,
Și-n ceasul cel mai greu de încercare,
Poți fi căzut, dar nu poți fi învins.
La ruga ta nu stă nepăsător,
Îți poate da în toate biruință,
Când lângă El rămâi ascultător.
Asupra ta veghează cu-ndurare,
Un Dumnezeu puternic, necuprins,
Și-n ceasul cel mai greu de încercare,
Poți fi căzut, dar nu poți fi învins.
Pe cerul vieții când se-adună norii,
Și nu găsești la nimeni adăpost,
Când simți în pieptul tău adânc fiorii,
Trăirilor în viață fără rost.
Când cel mai drag și-apropiat se duce,
Speranțele în vânt s-au risipit,
Adu-ți aminte că Isus pe cruce,
A fost și El odată părăsit.
Și nu găsești la nimeni adăpost,
Când simți în pieptul tău adânc fiorii,
Trăirilor în viață fără rost.
Când cel mai drag și-apropiat se duce,
Speranțele în vânt s-au risipit,
Adu-ți aminte că Isus pe cruce,
A fost și El odată părăsit.
/: Închide ușa odăiței tale,
Și spune-I lui Isus în rugăciune,
Despre necazul ce-ți aduce jale,
Cum nimănui în lume nu-i poți spune. :/
Și spune-I lui Isus în rugăciune,
Despre necazul ce-ți aduce jale,
Cum nimănui în lume nu-i poți spune. :/
Nu mai căuta la oameni alinare,
Că niciun muritor nu-ți poate da,
Numai Isus aduce vindecare,
Acelor răni ce frâng inima ta.
Nu te lăsa răpus de necredință,
În ziua când de rău ești încercat,
La Dumnezeu e totul cu putință,
Tu să te-ncrezi în El neîncetat.
Că niciun muritor nu-ți poate da,
Numai Isus aduce vindecare,
Acelor răni ce frâng inima ta.
Nu te lăsa răpus de necredință,
În ziua când de rău ești încercat,
La Dumnezeu e totul cu putință,
Tu să te-ncrezi în El neîncetat.
El vine când Îl chemi cu stăruință,
La ruga ta nu stă nepăsător,
Îți poate da în toate biruință,
Când lângă El rămâi ascultător.
Asupra ta veghează cu-ndurare,
Un Dumnezeu puternic, necuprins,
Și-n ceasul cel mai greu de încercare,
Poți fi căzut, dar nu poți fi învins.
La ruga ta nu stă nepăsător,
Îți poate da în toate biruință,
Când lângă El rămâi ascultător.
Asupra ta veghează cu-ndurare,
Un Dumnezeu puternic, necuprins,
Și-n ceasul cel mai greu de încercare,
Poți fi căzut, dar nu poți fi învins.
