Prin har, Tu, Doamne, m-ai zidit
Ca să Te-nalț pe Tine.
Și-n toate ce mi-ai dăruit
Tu să te vezi mai bine.
Ca să Te-nalț pe Tine.
Și-n toate ce mi-ai dăruit
Tu să te vezi mai bine.
M-ai făcut lucrarea Ta,
Doamne, pentru veci așa
Să te bucuri Tu de ea;
Necurmat, necurmat, să te bucuri Tu de ea.
Doamne, pentru veci așa
Să te bucuri Tu de ea;
Necurmat, necurmat, să te bucuri Tu de ea.
Să fiu spre-al Tău folos deplin,
Să-Ți ai plăcerea-n mine;
La tot ce-mi spui să zic „Amin”
Și să Te-nalț pe Tine!
Să-Ți ai plăcerea-n mine;
La tot ce-mi spui să zic „Amin”
Și să Te-nalț pe Tine!
O harfă veșnică mi-ai dat
Cu strune-n veci divine,
Și-n cântecul ei minunat
Să Te înalț pe Tine.
Cu strune-n veci divine,
Și-n cântecul ei minunat
Să Te înalț pe Tine.
Aceasta este rostul meu
Și vreau să-l știu mai bine,
Ca pretutindenea mereu
Să Te înalț pe tine!
Și vreau să-l știu mai bine,
Ca pretutindenea mereu
Să Te înalț pe tine!
Prin har, Tu, Doamne, m-ai zidit
Ca să Te-nalț pe Tine.
Și-n toate ce mi-ai dăruit
Tu să te vezi mai bine.
Ca să Te-nalț pe Tine.
Și-n toate ce mi-ai dăruit
Tu să te vezi mai bine.
M-ai făcut lucrarea Ta,
Doamne, pentru veci așa
Să te bucuri Tu de ea;
Necurmat, necurmat, să te bucuri Tu de ea.
Doamne, pentru veci așa
Să te bucuri Tu de ea;
Necurmat, necurmat, să te bucuri Tu de ea.
Să fiu spre-al Tău folos deplin,
Să-Ți ai plăcerea-n mine;
La tot ce-mi spui să zic „Amin”
Și să Te-nalț pe Tine!
Să-Ți ai plăcerea-n mine;
La tot ce-mi spui să zic „Amin”
Și să Te-nalț pe Tine!
O harfă veșnică mi-ai dat
Cu strune-n veci divine,
Și-n cântecul ei minunat
Să Te înalț pe Tine.
Cu strune-n veci divine,
Și-n cântecul ei minunat
Să Te înalț pe Tine.
Aceasta este rostul meu
Și vreau să-l știu mai bine,
Ca pretutindenea mereu
Să Te înalț pe tine!
Și vreau să-l știu mai bine,
Ca pretutindenea mereu
Să Te înalț pe tine!