Să nu-ți pară rău niciodată,
De ziua când fost-ai smerit,
Când cinstea din plin meritată,
În locul tău alții-au primit.
De ziua când fost-ai smerit,
Când cinstea din plin meritată,
În locul tău alții-au primit.
/: Dar plânge-ți cu multă căință,
Greșeala cumplitului ceas,
Când n-ai arătat umilință,
Și-n fapte smerit n-ai rămas. :/
Greșeala cumplitului ceas,
Când n-ai arătat umilință,
Și-n fapte smerit n-ai rămas. :/
Adu-ți cu plăcere aminte,
De ziua când blând ai răbdat,
De dragostea-aceea fierbinte,
Prin care iubind, ai iertat.
De ziua când blând ai răbdat,
De dragostea-aceea fierbinte,
Prin care iubind, ai iertat.
/: Dar plânge-ți cu lacrimi de jale,
Ieșirea din ceasul cumplit,
Când sabia vorbelor tale,
Pe semenii tăi i-a rănit. :/
Ieșirea din ceasul cumplit,
Când sabia vorbelor tale,
Pe semenii tăi i-a rănit. :/
Să nu-ți pară rău niciodată,
De inimă largă-ai avut,
Căci fi-va o dreaptă răsplată,
La tot ce în viață-ai făcut.
De inimă largă-ai avut,
Căci fi-va o dreaptă răsplată,
La tot ce în viață-ai făcut.
/: Dar plânge căci poate străinul,
Ce cândva la tine-a venit,
A fost chiar Isus peregrinul,
Pe care tu nu l-ai primit. :/
Ce cândva la tine-a venit,
A fost chiar Isus peregrinul,
Pe care tu nu l-ai primit. :/
Te bucură astăzi de toate,
Trăirile sfinte prin har,
Și luptă mai mult cu dreptate
Căci lupta nu-ți este-n zadar.
Trăirile sfinte prin har,
Și luptă mai mult cu dreptate
Căci lupta nu-ți este-n zadar.
/: Dar plânge-ți cu lacrimi căderea,
Din clipa când nu ai vegheat,
Și-atunci vei avea mângâierea,
Iertării de orice păcat. :/
Din clipa când nu ai vegheat,
Și-atunci vei avea mângâierea,
Iertării de orice păcat. :/
Să nu-ți pară rău niciodată,
De ziua când fost-ai smerit,
Când cinstea din plin meritată,
În locul tău alții-au primit.
De ziua când fost-ai smerit,
Când cinstea din plin meritată,
În locul tău alții-au primit.
/: Dar plânge-ți cu multă căință,
Greșeala cumplitului ceas,
Când n-ai arătat umilință,
Și-n fapte smerit n-ai rămas. :/
Greșeala cumplitului ceas,
Când n-ai arătat umilință,
Și-n fapte smerit n-ai rămas. :/
Adu-ți cu plăcere aminte,
De ziua când blând ai răbdat,
De dragostea-aceea fierbinte,
Prin care iubind, ai iertat.
De ziua când blând ai răbdat,
De dragostea-aceea fierbinte,
Prin care iubind, ai iertat.
/: Dar plânge-ți cu lacrimi de jale,
Ieșirea din ceasul cumplit,
Când sabia vorbelor tale,
Pe semenii tăi i-a rănit. :/
Ieșirea din ceasul cumplit,
Când sabia vorbelor tale,
Pe semenii tăi i-a rănit. :/
Să nu-ți pară rău niciodată,
De inimă largă-ai avut,
Căci fi-va o dreaptă răsplată,
La tot ce în viață-ai făcut.
De inimă largă-ai avut,
Căci fi-va o dreaptă răsplată,
La tot ce în viață-ai făcut.
/: Dar plânge căci poate străinul,
Ce cândva la tine-a venit,
A fost chiar Isus peregrinul,
Pe care tu nu l-ai primit. :/
Ce cândva la tine-a venit,
A fost chiar Isus peregrinul,
Pe care tu nu l-ai primit. :/
Te bucură astăzi de toate,
Trăirile sfinte prin har,
Și luptă mai mult cu dreptate
Căci lupta nu-ți este-n zadar.
Trăirile sfinte prin har,
Și luptă mai mult cu dreptate
Căci lupta nu-ți este-n zadar.
/: Dar plânge-ți cu lacrimi căderea,
Din clipa când nu ai vegheat,
Și-atunci vei avea mângâierea,
Iertării de orice păcat. :/
Din clipa când nu ai vegheat,
Și-atunci vei avea mângâierea,
Iertării de orice păcat. :/
