Sus la serbare, sus în gloate,
Sus în ziua finicilor!
Tot locul să se umple
De miros plăcut al salcâmilor.
Sus în ziua finicilor!
Tot locul să se umple
De miros plăcut al salcâmilor.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce în pustiu odată
Cu noi credincios a umblat
Și de-orice frică ne-a scăpat!
Pe Cel ce în pustiu odată
Cu noi credincios a umblat
Și de-orice frică ne-a scăpat!
Al Său popor în corturi trăind,
Credincios cu noi locuia,
De alt popor sălbatic ne-apăra,
Din stânc-apă ne scotea.
Credincios cu noi locuia,
De alt popor sălbatic ne-apăra,
Din stânc-apă ne scotea.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce-a umblat cu noi odată,
Pe Domnul strămoșilor noști,
Azi cântări, mâine armele!
Cel ce sfarm-a noastre cătuși.
Pe Cel ce-a umblat cu noi odată,
Pe Domnul strămoșilor noști,
Azi cântări, mâine armele!
Cel ce sfarm-a noastre cătuși.
Când timpul hotărât s-a-mplinit,
Domnul atunci așa grăia:
Fiecare-acum scuture
De pe-ncălțăminte-i pulberea.
Domnul atunci așa grăia:
Fiecare-acum scuture
De pe-ncălțăminte-i pulberea.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce ne-a condus odată,
Și nouă patrie ne-a dat,
Să fim odată alinați.
Pe Cel ce ne-a condus odată,
Și nouă patrie ne-a dat,
Să fim odată alinați.
Văile-n Saron, plaiul lui Hebron,
Produseră ulei și flori,
Ulei pe fruntea Regelui,
Iar flori spre a decora potiri.
Produseră ulei și flori,
Ulei pe fruntea Regelui,
Iar flori spre a decora potiri.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce dă așa podoabă
Orientului cel glorit,
De-unde-orice rază s-a ivit.
Pe Cel ce dă așa podoabă
Orientului cel glorit,
De-unde-orice rază s-a ivit.
El ne-a grăit prin sfinții profeți,
Harfele ni le-a intonat,
Însuflețiți de sfântul grai,
În multe lupte am triumfat.
Harfele ni le-a intonat,
Însuflețiți de sfântul grai,
În multe lupte am triumfat.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce-a fost cu noi în luptă!
Cu noi-i și-acum și-a fi în veci,
Azi cântări, mâine armele!
Pe Cel ce-a fost cu noi în luptă!
Cu noi-i și-acum și-a fi în veci,
Azi cântări, mâine armele!
Sus la serbare, sus în gloate,
Sus în ziua finicilor!
Tot locul să se umple
De miros plăcut al salcâmilor.
Sus în ziua finicilor!
Tot locul să se umple
De miros plăcut al salcâmilor.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce în pustiu odată
Cu noi credincios a umblat
Și de-orice frică ne-a scăpat!
Pe Cel ce în pustiu odată
Cu noi credincios a umblat
Și de-orice frică ne-a scăpat!
Al Său popor în corturi trăind,
Credincios cu noi locuia,
De alt popor sălbatic ne-apăra,
Din stânc-apă ne scotea.
Credincios cu noi locuia,
De alt popor sălbatic ne-apăra,
Din stânc-apă ne scotea.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce-a umblat cu noi odată,
Pe Domnul strămoșilor noști,
Azi cântări, mâine armele!
Cel ce sfarm-a noastre cătuși.
Pe Cel ce-a umblat cu noi odată,
Pe Domnul strămoșilor noști,
Azi cântări, mâine armele!
Cel ce sfarm-a noastre cătuși.
Când timpul hotărât s-a-mplinit,
Domnul atunci așa grăia:
Fiecare-acum scuture
De pe-ncălțăminte-i pulberea.
Domnul atunci așa grăia:
Fiecare-acum scuture
De pe-ncălțăminte-i pulberea.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce ne-a condus odată,
Și nouă patrie ne-a dat,
Să fim odată alinați.
Pe Cel ce ne-a condus odată,
Și nouă patrie ne-a dat,
Să fim odată alinați.
Văile-n Saron, plaiul lui Hebron,
Produseră ulei și flori,
Ulei pe fruntea Regelui,
Iar flori spre a decora potiri.
Produseră ulei și flori,
Ulei pe fruntea Regelui,
Iar flori spre a decora potiri.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce dă așa podoabă
Orientului cel glorit,
De-unde-orice rază s-a ivit.
Pe Cel ce dă așa podoabă
Orientului cel glorit,
De-unde-orice rază s-a ivit.
El ne-a grăit prin sfinții profeți,
Harfele ni le-a intonat,
Însuflețiți de sfântul grai,
În multe lupte am triumfat.
Harfele ni le-a intonat,
Însuflețiți de sfântul grai,
În multe lupte am triumfat.
Să-L lăudăm cu cântări de laudă
Pe Cel ce-a fost cu noi în luptă!
Cu noi-i și-acum și-a fi în veci,
Azi cântări, mâine armele!
Pe Cel ce-a fost cu noi în luptă!
Cu noi-i și-acum și-a fi în veci,
Azi cântări, mâine armele!
